Lenghe Furlane JUDINUS
  • Dizionaris
  • Formari
  • Coretôr Ortografic
  • Informazions
Selezione dizionari:
  • Talian-Furlan
  • Furlan-Talian

Dizionari Talian Furlan

  • A
  • B
  • C
  • D
  • E
  • F
  • G
  • H
  • I
  • J
  • K
  • L
  • M
  • N
  • O
  • P
  • Q
  • R
  • S
  • T
  • U
  • V
  • W
  • X
  • Y
  • Z
  • Si puedin doprâ i caratars speciâi '*' e '?'
  • |
  • Jutori complet

B (3407)

  • battere a macchina loc.v.
  • battere a tutte le porte loc.v.
  • battere bandiera loc.v.
  • battere cassa loc.v.
  • battere i denti loc.v.
  • battere il capo nel muro loc.v.
  • battere il culo in terra loc.v.
  • battere il ferro finché è caldo loc.v.
  • battere il ferro quando è caldo loc.v.
  • battere il marciapiede loc.v.
  • battere il tacco loc.v.
  • battere il tamburo loc.v.
  • battere in ritirata loc.v.
  • battere in testa loc.v.
  • battere i piedi loc.v.
  • battere i pugni sul tavolo loc.v.
  • battere la fiacca loc.v.
  • battere la grancassa loc.v.
  • battere la stecca loc.v.
  • battere la strada loc.v.
  • «
  • 1
  • 2
  • ...
  • 41
  • 42
  • 43
  • 44
  • 45
  • 46
  • 47
  • ...
  • 170
  • 171
  • »

Istruzions pe ricercje

La ricercje e ven davuelte ignorant lis maiusculis e i acents presints sei te striche di ricercje sei tai lemis, se par esempli si cîr par Furlan pes tal risultât a vegnin fûr sei pes che pês e i stes lemis a vegnin fûr ancje se si cîr la peraule pês.

Cheste funzion e je presinte sei pe ricercje di peraulis furlanis (par vignî incuintri aes inciertecis che si pues vê te scriture dal Furlan), sei pe ricercje di peraulis talianis (e je utile massime par ciertis peraulis forestis jentradis tal talian, p.e. débâcle o élit)

La ricercje e torne sei i lemis monorematics (fat di une singule peraule) sei i lemis polirematics (locuzions) che a tegni dentri la peraule cirude. P.e. se si cîr casa jenfri i risultât a saran ancje lis locuzions: 'a casa mia', 'aprire casa', 'Casa Bianca'.

Ricercje par bocons

Par cirî un leme o une liste di lemis par bocons, si dopin i metacaratars * e ? :

  • * al rapresente une secuence di zero o plui caratars cualsisei (duncje ancje la secuence vueide).
    Par esempli se si cîr par talian par* a vegnin tornâts ducj i lemis che a scomencin cun par (parte, parto, partita, ...);
    se si cîr *pace a vegnin tornâts ducj i lemis che a finissin cun pace (capace, pace, rapace, ...);
    se si cîr let*ra a vegnin tornâts ducj i lemis che a tachin cun let e a finissin cun ra (lettera, letteratura, lettura);
  • ? al rapresente un singul caratar cualsisei.
    Par esempli se si cîr par talian per? a vegnin tornâts ducj i lemis che a scomencin cun per seguît di une uniche altre letare (pera, pero, però, Perù);

I metacaratars * e ? a puedin jessi presint sei in principi de peraule (p.e. a*), sei da pît (p.e. *a), sei dentri de peraule (p.e. a*b), a puedin jessi presints plui voltis (p.e. a*b*) e a puedin jessi cumbinâts (p.e. a?b*). P.e. si pues cirî la secuence *b?c* che e torne ducj i lemis che a tegnin dentri une b seguide di une altre letare, seguide po de c (abaco, abboccare, ...).

Siere

© Serling  lenghefurlane@serling.org  Contats Privacy Policy Cookie Policy  Grup Facebook