Seleziona dizionario:

Dizionario Italiano Friulano

vaneggiare v.intr.

  1. 1
    v.intr. [CO] (fevelâ cence sens, pal fat di jessi in confusion, tai deliris) çavariâ, altr.trad. bacilâ, batile, delirâ, lâ ator, lâ ator cul cjâf, macolâle, tarlupulâ
    • aveva la febbre alta e vaneggiava, al veve la fiere alte e al çavariave
    (dî robis cence fonde, cence costrut) çavariâ, altr.trad. bacilâ, batile, delirâ, lâ ator, lâ ator cul cjâf, macolâle, strambolotâ, strambotâ, tarlupulâ
    • quando parla di politica vaneggia, cuant che al fevele di politiche al çavarie