Seleziona dizionario:

Dizionario Italiano Friulano

sbalordito adi., p.pass., s.m.

  1. 1
    p.pass. [CO] (vt. sbalordire, vt. sbalordirsi)
    2a
    adi. [CO] (une vore maraveât, plen di stupôr) maraveât, scaturît, altr.trad. incantesemât, interdet, stranît
    • sono rimasto sbalordito a sentire questa notizia, o soi restât maraveât a sintî cheste gnove
    (sconciertât, conturbât) scaturît, interdet, altr.trad. conturbât, inmatunît, intrunît, sconciertât
    • se ne stava lì sbalordito senza sapere cosa fare, al stave li scaturît cence savê ce fâ
    2b
    adi. [BU] (che nol sa ce fâ a cause de sorprese) incantesemât, scaturît, sbarlufît, stranît, altr.trad. inmatunît, instupidît, intrunît
    3a
    adi. [BU] (che nol capìs masse e al è tant che stupit) insemenît, altr.trad. imbambinît, stupidel
    3b
    s.m. [BU] (persone stupidele, imbambinide) insemenît, altr.trad. imbambinît, stupidel, sturnît