Seleziona dizionario:

Dizionario Italiano Friulano

pure av., coniun.

  1. 1
    av. [FO] (par rinfuarcî, par dâ plui evidence a un concet, a une peraule spec. di fate esortative) pûr, ben, altr.trad. ancje, mai
    • lo si dovrà pure fare!, si varà ben di fâlu!
    (in peraulis di invît, di cridade o cun significance concessive) pûr, ben, altr.trad. ancje, mai
    • dica pure, che al disi pûr
    • faccia pure, con me ha chiuso!, che al fasi ben, cun me al à finît!
    (par introdusi une zonte) fin, ancje, altr.trad. ben, gnes, pûr
    • pure questo ha preso!, fin chest al à cjolt!
    • pure io voglio vedere, ancje jo o vuei viodi
    (par introdusi une zonte che par solit e contraste cul precedent) ancjemò dongje, di soreplui, altr.trad. ancjemò, ancjemò sore, cun di plui, dongje, gnes, par dongje, par prionte, soremarcjât
    • lo cacciano via e lui pure saluta, lu parin vie e ancjemò dongje al salude
    2
    coniun. [FO] (ancje) ancje, ben, altr.trad. gnes, pûr
    • viene pure lui alla festa, al ven ancje lui ae fieste
    3
    coniun. [FO] (cun significât concessîf, ancje in frasis cul verp tal gjerundi) ancje se, cun dut che, altr.trad. ben se
    • pure con qualche errore, il compito è sufficiente, ancje se cun cualchi fal, il compit al è suficient
    • pure conoscendo la strada, si è perso, cun dut che al cognosseve la strade, si à pierdût
    4
    coniun. [FO] (cun significance di oposizion) ma ben, tant, tant par altri, tant e tant, par altri, pi di mancul, purpûr, cundut achel, altr.trad. e pûr, pûr
    • sono stanco, pure devo lavorare, o soi strac, cundut achel o ai di lavorâ