Seleziona dizionario:

Dizionario Italiano Friulano

ingranare v.intr., v.tr.

  1. 1a
    v.intr. [CO, TS] mec. (dai tocs di un mecanisim, incjastrâsi un cun chel altri in maniere di trasmeti il moviment) ingranâ, cjapâ
    • pulire le ruote dentate perché ingranino meglio, netâ lis ruedis dintadis par che a ingranin o ancje par che a cjapin miôr
    1b
    v.intr. [CO] (des marcjis dal cambi di un veicul, jentrâ) ingranâ, altr.trad. jentrâ
    • la macchina è vecchia e la terza fa un po' di fatica ad ingranare, la machine e je vecje e la tierce e fâs un pocje di fadie a ingranâ
    2
    v.intr. [CO] fig. (tacâ ben une ativitât) ingranâ, altr.trad. cjapâ, , zirâ
    • ha ingranato bene con gli studi, al à ingranât ben cui studis
    3a
    v.tr. [CO, TS] mec. (fâ cjapâ i tocs di un mecanisim un cun chel altri in maniere di trasmeti il moviment) ingranâ
    3b
    v.tr. [CO, TS] autom. (fâ jentrâ lis marcjis dal cambi di un veicul) ingranâ, meti
    • ingranare la prima e partire, ingranâ o ancje meti la prime e partî