Seleziona dizionario:

Dizionario Italiano Friulano

durezza s.f.

  1. 1a
    s.f. [AU] (il jessi dûr) durece, altr.trad. compatece, fissum, saldece
    • la durezza della pietra, la durece de piere
    • la durezza di un terreno, la durece di un teren
    1b
    s.f. [AU] (resistence di un materiâl) durece, altr.trad. resistence
    • la durezza del vetro, la durece dal veri
    • la durezza del ferro è maggiore di quella del legno, la durece dal fier e je plui di chê dal len
    2a
    s.f. [AU] fig. (maniere di fâ che no je temperade di comprension e atenzion viers altris) durece, altr.trad. crudece, garbure, sgrimie
    • risponde spesso con durezza, al rispuint dispès cun durece o ancje dispès al rispuint dûr
    (aplicazion severe di regulis o leçs) durece, altr.trad. crudece, garbure, inclemence, rigôr
    • giudicare con durezza, judicâ cun durece
    (tristerie) durece, altr.trad. crudece, cruditât, tristerie
    • trattare con durezza, tratâ cun durece
    2b
    s.f. [AU] (rigôr dal timp, dal clime) garbure, durece, crudece
    • la durezza del freddo invernale, la garbure dal frêt dal Invier
    3
    s.f. [AU] fig. (dificoltât, fature)
    • un lavoro di grande durezza, un lavôr un grum dûr
    4
    s.f. [AU] fig. (mancjance di delicatece) durece
    • un quadro in cui domina la durezza nelle linee e nei colori, un cuadri li che e prevâl la durece tes liniis e tai colôrs