Seleziona dizionario:

Dizionario Italiano Friulano

curioso adi., s.m.

  1. 1
    adi., s.m. [FO] (che, cui che al à gole di savê pal so gust) curiôs, altr.trad. atent, interessât
    • una persona curiosa, une persone curiose
    • è molto curioso di storia, al è un grum curiôs di storie
    (cui che al à gole di savê par peteçâ) curiôs, altr.trad. furcjumit, furighin, scrusignot
    • non ti pare di fare un po' troppo il curioso?, no ti parial di sei masse curiôs?
    2a
    adi. [FO] (strani, estrôs, singolâr) curiôs, stramp, altr.trad. balçan, baroc, bufade, ecentric, estrôs, fûr dal vade, maturli, murlac, origjinâl, reful, ridicul, singolâr, strambalât, strani
    • una frase curiosa, une frase curiose
    • una macchina curiosa, une machine curiose
    (s.m., dome sing., ce che al risulte strani) curiôs, stramp, strani, altr.trad. balçan, baroc, bufade, ecentric, estrôs, fûr dal vade, maturli, murlac, origjinâl, reful, ridicul, singolâr, strambalât
    • il curioso sta nel prezzo, il curiôs al è tal presit
    2b
    adi. [FO] (interessant) curiôs, altr.trad. furighin, interessant, inzegnôs, stimolant
    • un discorso curioso, un discors curiôs