Seleziona dizionario:

Dizionario Italiano Friulano

bruciare v.intr., v.tr.

  1. 1a
    v.tr. [FO] (consumâ, distruzi, disfâ cul fûc) brusâ, altr.trad. ardi
    • l'incendio ha bruciato gli alberi, il fûc al à brusât i arbui
    1b
    v.tr. [FO] (ruvinâ, vuastâ cun brusaduris, scotadis) brusâ, altr.trad. brusinâ
    • ha bruciato il vestito con la sigaretta, al à brusât il vistît cul sigaret
    (ruvinâ il mangjâ cueint masse) brusâ, brustulâ, altr.trad. brusinâ, brustulî
    • attento a non bruciare le patate, atent di no brusâ lis patatis
    1c
    v.tr. [FO] (fâ une scotade, une ustion) brusâ, scotâ, sbrovâ, ustionâ, altr.trad. brustulâ
    • l'olio bollente gli ha bruciato un dito, il vueli bulint i à scotât un dêt
    (ancje ass.) brusâ, scotâ, altr.trad. brustulâ
    • il sole brucia, il soreli al bruse
    1d
    v.tr. [CO, TS] med. (cauterizâ une feride) brusâ
    2
    v.tr. [FO] (di motôr, machine, stue e v.i., consumâ un ciert materiâl par funzionâ) brusâ
    • la stufa vecchia brucia molta legna, la stue viere e bruse une vore di lens
    (in rivuart dal cuarp, di un organisim vîf, doprâ une cierte energjie) brusâ, spindisi, altr.trad. spindi
    • bruciare le riserve di energia, brusâ lis risiervis di energjie
    3
    v.tr. [FO] (di acit, consumâ un ciert materiâl) roseâ, brusâ, altr.trad. mangjâ
    4
    v.tr. [FO] (fâ secjâ pal cjalt o pal frêt une vore fuarts) brusâ, altr.trad. brustulî, cantesemâ, incandî, scridelî, secjâ
    • la brina ha bruciato i rosai, la zulugne e à brusât i garofolârs
    • il caldo eccessivo brucia la terra, il calôr spropositât al bruse la tiere
    5a
    v.tr. [FO] fig. (doprâ mâl) straçâ, spaçâ, altr.trad. brusâ, butâ vie
    • bruciare la giovinezza, straçâ la zoventût
    • bruciare le vacanze, straçâ lis fiestis
    5b
    v.tr. [CO] (ruvinâ la cariere di cdn.) brusâ
    • lo scandalo ha bruciato il ministro, il scandul al à brusât il ministri
    6
    v.tr. [TS] sport (passâ denant dai aversaris ancje maniere nete, ancje te ultime part de gare o partide) brusâ, dâ il fum
    • bruciare gli avversari, brusâ i aversaris o ancje dâ il fum ai aversaris
    7a
    v.intr. [FO] (cjapâ fûc) brusâ, altr.trad. ardi, brusâsi, cjapâ fûc
    • il tetto del capannone bruciava, il cuviert dal capanon al brusave
    7b
    v.intr. [FO] (di mangjative, ruvinâsi cul masse cuei) brusâsi, altr.trad. brusâ
    • gira la frittata, se no brucia, volte la fertaie che se no si bruse
    8
    v.intr. [FO] (jessi une vore cjalt) scotâ, altr.trad. brusâ, sbrovâ
    • la padella brucia, la fersorie e scote
    9
    v.intr. [FO] (sintî une passion fuarte) ardi, brusâ, altr.trad. vampâ
    • brucia d'amore per lei, al art di amôr par jê
    (di sintiment che si pant cun fuarce) ardi, brusâ, altr.trad. vampâ
    • bruciare di rabbia, ardi di rabie
    10
    v.intr. [FO] (di une part dal cuarp uman, jessi inflamade) brusâ
    • mi bruciano gli occhi, mi brusin i voi
    (di une part dal cuarp, jessi rosse, cjalde une vore) jessi ros, deventâ ros
    • bruciare in viso, jessi ros in muse
    11
    v.intr. [FO] (iritâ la piel o altris parts dal cuarp) brusâ
    • il sapone negli occhi brucia, il savon intai voi al bruse
    12
    v.intr. [CO] (causionâ fastidi) brusâ
    • il fallimento gli brucia, il faliment i bruse