Dizionari Talian Furlan

ventura s.f.

  1. 1
    s.f. [CO] (ce che al spiete tal futûr pal câs o par ce che al è decidût di un ent sorenaturâl) destin, altr.trad. câs
    • resistere ai colpi della ventura, resisti ai colps dal destin
    (fat no preventivât) câs
    2
    s.f. [CO] (câs fortunât) fortune, venture, altr.trad. buine fortune, sorte