Dizionari Talian Furlan

trucco 1 s.m.

  1. 1
    s.m. [FO] (artifici par alterâ la realtât, par fâ figurâ ce che di fat nol è) truc, altr.trad. artifici
    • c'è un trucco dietro, anche se non si vede, sot al è un truc, ancje se no si lu viôt
    • i trucchi del prestigiatore, i trucs dal mâc
    (tecniche par simulâ la realtât) truc, altr.trad. artifici
    • trucco scenografico, truc senografic
    • trucco radiofonico, truc radiofonic
    2
    s.m. [FO] fig. (mût di jessî di une situazion dificile) truc, soluzion, cjatade, altr.trad. argalif, art, espedient, ricete
    • ha escogitato un trucco intelligente per allontanare quei malintenzionati, al à cjatât fûr un truc inteligjent par slontanâ chê crime
    • bel trucco per cavarsela!, biele cjatade par scapolâle
    (ce che une persone esperte intune ativitât e fâs par risolvi lis dificoltâts) truc, altr.trad. argalif, art, espedient, ricete
    • conoscere i trucchi del mestiere, cognossi i trucs dal mistîr
    (soluzion cun ingjan) truc, cabule, imbroi, altr.trad. imbroieç, imbroioneç, menade, stoc
    • ha ottenuto quello che voleva grazie a un trucco, al à vût ce che al voleve in fuarce di un truc