Dizionari Talian Furlan

trovare 1 v.tr.

  1. 1a
    v.tr. [FO] (rivâ a une robe che si cîr, che si vûl) cjatâ, cjatâ fûr, altr.trad. burî fûr, discoviglî, recuperâ
    • trovare un libro in una libreria, cjatâ fûr un libri intune librarie
    • trovare la casa di un amico, cjatâ la cjase di un amì
    • ho trovato il regalo giusto, o ai cjatât il regâl chel just
    1b
    v.tr. [FO] fig. (viodi che al è) cjatâ, altr.trad. individuâ, ricognossi, scuvierzi
    • trovo in lui un vero amore per la lettura, o cjati in lui un vêr amôr pe leture
    • trovo che la tua idea sia ottima, o cjati che la tô idee e sedi strabuine
    (par indicâ che no si capìs cemût che cdn. o alc al puedi plasê) cjatâ
    • ma cosa ci trovi in lui?, ma ce cjatistu in lui?
    (vê alc di obietâ) cjatâ, altr.trad. obietâ
    • in ogni situazione trova qualcosa da ridire, in ogni situazion al cjate alc di dî
    2a
    v.tr. [FO] (procurâsi, rivâ a vê) cjatâ, cjatâ fûr, altr.trad. burî fûr, otignî, procurâsi, rivâ a vê, sgarfâ fûr
    • ho trovato casa, o ai cjatât fûr cjase
    • non abbiamo trovato nemmeno una camera, no vin cjatade nancje une cjamare
    • trovare un'occupazione, cjatâ un lavôr
    • trovare i soldi per un viaggio, cjatâ fûr i bêçs par un viaç
    (cun daûr 'da' e l'infinît di un verp) cjatâ, altr.trad. burî fûr, otignî, procurâsi, rivâ a vê, sgarfâ fûr
    • trovare da sedere, cjatâ di sentâ
    2b
    v.tr. [FO] (cuistâ la cundizion di spirt che si cîr) cjatâ, altr.trad. concuistâ, cuistâ, otignî, rivâ
    • non so se troverà la felicità, no sai se al cjatarà la felicitât
    • ha finalmente trovato quiete, finalmentri al à cjatade pâs
    (ricevi di cdn. l'afiet o ce che si brame e si à bisugne) cjatâ, altr.trad. otignî, ricevi
    • con lei ha trovato un po' di amore, cun jê al à cjatât un pôc di amôr
    • trovare un appoggio, cjatâ une poie
    (vuadagnâ un cualchi vantaç) gjavâ fûr, altr.trad. cjatâ, gjavâ, ricevi, rigjavâ, ripuartâ, rivâ, tirâ fûr, , vuadagnâ
    • trovare beneficio, gjavâ fûr un benefici
    3a
    v.tr. [FO] (cjatâ fûr competencis professionâls che si à necessitât) cjatâ, altr.trad. burî fûr, cjatâ fûr, cucâ, pescjâ, reperî
    • ho trovato l'idraulico, o ai cjatât l'idraulic
    • è difficile trovare un infermiere, al è dificil di cjatâ un infermîr
    (cognossi une persone che si intint di maridâ) cjatâ
    • non ha ancora trovato la donna giusta, nol à ancjemò cjatade la femine juste
    3b
    v.tr. [FO] (meti sù un rapuart personâl di afiet) cjatâ, cjatâ fûr, altr.trad. cognossi, scuintrâ, scuvierzi
    • ha trovato un amico per la vita, al à cjatât un amì par in vite
    • ha trovato la ragazza, al à cjatade la morose
    3c
    v.tr. [FO] (fâi visite a cdn.) cjatâ, visitâ
    • passerò a trovarvi, o passarai a cjatâus
    4
    v.tr. [FO] (in locuzions pragmatichis, par indicâ che une robe o une persone che a rapresentin un valôr) cjatâ, altr.trad. cjatâ fûr
    • ma dove la trovi una ragazza tanto speciale?, ma indulà le cjatistu une frute cussì speciâl?
    • pensi davvero di trovare un'altra simile occasione?, pensistu pardabon di cjatâ une altre ocasion cussì?
    5
    v.tr. [FO] (scuvierzi, e cuistâ alc cence vêlu cirût) cjatâ, altr.trad. rinvignî, scuvierzi
    • trovare una sorpresa, cjatâ une sorprese
    • trovare dei soldi per strada, cjatâ bêçs par strade
    (petâ intun ostacul, intun impediment e v.i.) cjatâ,
    • a scuola ha trovato molte difficoltà di inserimento, a scuele al à cjatât une vore di dificoltâts di inseriment
    • la mia idea ha trovato l'opposizione di tutti, la mê idee e à vût ducj cuintri
    (murî dut a bot, spec. par un incident o sim.)
    • ha trovato la morte in un modo spaventoso, al è muart intun mût spaventôs
    6
    v.tr. [FO] (scuintrâ par câs, imbatisi in cdn.) viodi, cjatâ, altr.trad. imbatisi, intivâsi, intopâsi, scuintrâ
    • al mercato ho trovato la zia, a marcjât o ai viodût o ancje cjatât la agne
    (par pandi sorprese intal scuintrâ un) viodi, altr.trad. cjatâ
    • guarda chi si trova in questi posti!, cjale cui che si viôt culì!
    7
    v.tr. [FO] (scuvierzi daspò di une riflession, analisi, studi, ancje ass.) cjatâ, cjatâ fûr, altr.trad. burî fûr, calcolâ, discoviglî, individuâ, inventâ, scuvierzi
    • trovare una soluzione, cjatâ une soluzion
    (calcolâ) cjatâ, altr.trad. burî fûr, calcolâ, discoviglî, individuâ, inventâ, scuvierzi
    • il problema chiede di trovare l'area del rettangolo, il probleme al domande di cjatâ la aree dal retangul
    (individuâ cui che al è stât a fâ il malfat) cjatâ, altr.trad. burî, cjatâ fûr, individuâ, scuvierzi, smascarâ
    • hanno trovato il responsabile, a àn cjatât il responsabil
    8
    v.tr. [FO] (inventâ, ideâ) cjatâ, cjatâ fûr, tirâ fûr, altr.trad. ideâ, inventâ, mulinâ
    • hai trovato la scusa per non andare a cena?, âstu cjatade fûr la scuse par no lâ a cene?
    • ha trovato il pretesto per vederla, al à tirât fûr il rimpin par viodile
    9
    v.tr. [FO] (rivâ a vê, podê disponi di alc) cjatâ, cjatâ fûr, altr.trad. burî fûr, rivâ
    • trovare lo spazio per esprimersi, cjatâ il puest par esprimisi
    • deve trovare il suo equilibrio in questa situazione, al à di cjatâ il so ecuilibri in cheste situazion
    10a
    v.tr. [FO] (denant di un complement predicatîf o di espressions analighis, viodi che alc si presente intun ciert mût) cjatâ, altr.trad. calcolâ, pensâ, ritignî, stimâ, viodi
    • trovare la tavola pronta, cjatâ la taule pronte
    • ho trovato la macchina aperta, o ai cjatade la machine vierte
    • trovare il letto fatto, cjatâ il jet fat
    (pensâ un alc in forme di valutazion) pensâ, stimâ, cjatâ, altr.trad. calcolâ, pensâ, ritignî, stimâ, viodi
    • trovare interessante une teoria, cjatâ interessante une teorie
    10b
    v.tr. [FO] (viodi che une persone si presente cun ciertis carateristichis, che e da une cierte impression) cjatâ, viodi, altr.trad. constatâ, stimâ, tignî
    • l'ho trovata subito carina, le à cjatade subit ninine
    • li ho trovati molto stanchi, ju ai viodûts une vore stracs
    • ti trovo bene oggi, ti viôt o ancje ti cjati ben vuê
    11
    v.tr. [FO] (pensâ che cdn. o alc al à une cierte cualitât) cjatâ, pensâ, altr.trad. calcolâ, ritignî, stimâ, tignî
    • trovo che è simpatico, o pensi che al sedi simpatic
    (in loc.pragm., par cirî une conferme di ce che si è a pene dit) cjatâ, pensâ, altr.trad. calcolâ, ritignî, stimâ, tignî
    • non trovi che sia una buona idea?, no pensistu che e sei une buine idee?
    12
    v.tr. [FO] (viodi cdn. che al fâs alc intun moment particolâr) cjatâ, altr.trad. becâ, cjapâ, cucâ
    • l'ho trovato che mangiava caramelle, lu ai cjatât che al mangjave caramelis