Dizionari Talian Furlan

sposare v.intr., v.tr.

  1. 1
    v.tr. [FO] (impegnâsi tal matrimoni cuntune femine o cuntun om) sposâ, maridâ, vuadiâ, altr.trad. cjoli
    • ha deciso di sposare il suo fidanzato, e à decidût di maridâ il so morôs
    2
    v.tr. [FO] (celebrâ lis gnocis) sposâ, maridâ
    • li sposò il sindaco della città, ju sposà il sindic de citât
    3
    v.tr. [FO] (dâ in matrimoni) maridâ, altr.trad. logâ, poiâ, poiâ ben, vuadiâ
    • l'hanno sposata ad un giovane promettente, le àn maridade cuntun zovin di buine vignude
    4
    v.tr. [FO] fig. (misturâ, leâ, acompagnâ) acompagnâ
    • sposare la vite all'olmo, acompagnâ la vît cul olm
    5
    v.tr. [FO] fig. (convincisi di une ideologjie) cjapâ sù, altr.trad. acetâ, cjapâ, laudâ
    • sposare una teoria, cjapâ sù une teorie
    6
    v.tr. [TS] tecn. (di cuarp, toc e v.i., vê la forme che si adate ben a chê di un altri) cumbinâsi, combussâ, cometisi, altr.trad. maridâsi
    • la vite sposa bene il bullone, la vît si cumbine ben cul bulon
    7
    v.intr. [CO] (armonizâsi, concuardâsi) tacâ, altr.trad. armonizâsi, concuardâsi
    • quei due colori sposano molto bene, chei doi colôrs a tachin ben un cun chel altri