Dizionari Talian Furlan

sfigurare v.intr., v.tr.

  1. 1a
    v.tr. [CO] (ruvinâ l'aspiet fisic di une persone, in particolâr la muse) disfigurâ, sfigurâ, disumanâ, altr.trad. deformâ, ruvinâ, strassomeâ
    • un incidente con la moto lo ha sfigurato, un incident cu la moto lu à disfigurât
    (deformâ l'aspiet cun pugns e pachis) disfigurâ, sfigurâ, disumanâ, strassomeâ, altr.trad. deformâ, ruvinâ, strassomeâ
    • nella rissa lo hanno sfigurato a cazzotti, inte barufe lu àn sfigurât di pachis
    1b
    v.tr. [CO] iperb. (stravuelzi la fisionomie) strassomeâ, disfigurâ, altr.trad. disumanâ, sfigurâ
    • l'odio lo sfigurava, l'odi lu strassomeave
    2
    v.intr. [CO] (fâ brute figure, dâ une impression negative par inadeguatece o incapacitât) disfigurâ, sfigurâ, disparê
    • teme di sfigurare nel confronto con gli altri, al à pôre di sfigurâ intal confront cun chei altris