Dizionari Talian Furlan

sfiducia s.f.

  1. 1
    s.f. [AD] (mancjance di fidance che alc al risulti ben o che cdn. si compuarti ben o al sepi fâ ce che al à di fâ) malfidence, sfiducie, altr.trad. difidence, risierve, seticisim
    • ha sempre manifestato la sua sfiducia verso certi progetti, al à simpri pandude la sô sfiducie par cierts progjets
    • non ho sfiducia in te, no ai malfidence viers di te
    2
    s.f. [AD] disconfuart, pessimisim, altr.trad. marum, sfiducie
    • si è lasciato prendere dalla sfiducia, si à lassât cjapâ dal disconfuart
    3
    s.f. [TS] polit. (cuant che il guvier nol à plui la fiducie de maiorance dal parlament) sfiducie