Dizionari Talian Furlan

serrare v.tr.

  1. 1
    v.tr. [CO] (fermâ un element in maniere che no si puedi vierzi) sierâ
    • serrare una finestra, sierâ un barcon
    fig. (in espressions che a pandin la fin di une ativitât) sierâ
    • ha serrato bottega ed è andato in pensione, al à sierade buteghe e al è lât in pension
    2a
    v.tr. [CO] (invidâ fuart) strenzi
    • serrare una vite, strenzi une vît
    2b
    v.tr. [CO] (tignî adun cun fuarce) sierâ, strenzi, altr.trad. tirâ
    • serrare il pugno, sierâ o ancje strenzi il pugn
    (tirâ dongje par cjapâ fuart) strenzi, altr.trad. cjapâ, sierâ
    • serrare in un abbraccio, strenzi a bracecuel
    (in espressions che a pandin sensazion di oclusion o di angosse) strenzi, ingropâ
    • una storia che serra la gola, une storie che e ingrope il cuel
    • si sentiva serrare il cuore, si sintive strenzi il cûr
    3
    v.tr. [CO] (meti un ostacul) sierâ, stropâ
    • la frana à serrato la valle, il slac al à sierât o ancje stropât il cjanâl
    (blocâ o parâ ator ator) sierâ
    • le mura antiche serrano ancora il centro storico, lis muris vieris a sierin inmò il centri storic
    4a
    v.tr. [CO] (tignî intun puest limitât, di li che no si pues lâ fûr) sierâ
    • serrare le pecore nell'ovile, sierâ lis pioris tal tamar
    4b
    v.tr. [CO] (tignî fûr) sierâ, sierâ fûr, altr.trad. tignî fûr
    • serrare i giornalisti fuori dalla sede del congresso, sierâ i gjornaliscj fûr de sede dal congrès
    5
    v.tr. [CO] fig. (fâ plui fuart, plui fis) strenzi, altr.trad. sveltî
    • serrare il ritmo di lavoro, strenzi il timp di lavôr
    6
    v.tr. [CO] fig. (dâ cuintri, vignî cuintri) strenzi
    • il nemico serra sempre di più, il nemì al strenç simpri di plui