Dizionari Talian Furlan

rosetta s.f.

  1. 1
    s.f. [CO] (non di plui robis che a somein une rose) rosete
    • borchie con la capocchia a rosetta, brucjons cul cjâf a rosete
    2
    s.f. [CO] (curdele fate sù in forme di rose tant che simbul di nazions, comunitâts, associazions e v.i.) rosete, altr.trad. cocarde
    3
    s.f. [CO] (ruede cun plui pontis dal spiron) rodele
    4
    s.f. [CO] (piçule forme di pan taronde che parsore e à doi tais in crôs) rosete, altr.trad. tondine
    • comprare tre rosette e due sfilatini, comprâ trê rosetis e doi filons di pan
    5
    s.f. [TS] becj. (vt. noce)
    6
    s.f. [TS] arch., art (vt. rosone)
    7
    s.f. [TS] archeol. (tai vâs grêcs antîcs, motîf ornamentâl formât di ponts clârs metûts in anel o in cercli) rosete
    8
    s.f. [TS] edil. (disc metalic cun busis, dispès in forme di rose, che si met insom des canis di aerazion par che no si stropin) rosete
    9a
    s.f. [TS] bot. (disposizion circolâr e fisse des fueis, massime te base di un fros) rosete
    9b
    s.f. [TS] bot. (malatie virâl che e ridûs lis plantis al nanisim o a restâ bassis a tiere) rosete
    9c
    s.f. [TS] bot. (tes Pomoideis, corone che e reste ancje te pome) rosete
    10
    s.f. [TS] zool. (vt. rosa1)
    11
    s.f. [TS] miner. (tai florets di perforazion par sbusâ crete dure o fressurade, la part che e taie, formade di plui risalts) rosete
    12
    s.f. [TS] ores. (tai di pieris preziosis formât di une piramide largje cuntun grant numar di plans convergjents) rosete
    (piere preziose taiade in chê maniere) rosete
    13
    s.f. [TS] tecn. (vt. rondella)