Dizionari Talian Furlan

rigurgitare v.intr., v.tr.

  1. 1a
    v.tr. [CO] (mandâ fûr dal stomi cuntune gorgade) butâ fûr, altr.trad. bulî sù, gomitâ, gorgâ, rindi, rivocâ, sgorgâ, tornâ fûr, tornâ sù
    • se il neonato ingoia troppa aria, poi rigurgitata il latte, se il frutin a pene nassût al glot masse aiar, dopo al bute fûr il lat
    1b
    v.tr. [CO] fig. (mandâ fûr une vore) butâ fûr, discjariâ, altr.trad. scjariâ, strucjâ, viersâ
    • le corriere rigurgitavano tifosi davanti allo stadio, lis corieris a butavin fûr tifôs denant dal stadi
    2a
    v.intr. [CO] (stramontâ par masse plenece) butâ fûr, saltâ fûr, stramontâ, altr.trad. bulî sù, discjariâ, lâ parsore, scjariâ, strucjâ, viersâ
    • il Nilo rigurgitava regolarmente e rendeva fertile il terreno, il Nîl al saltave fûr regolarmentri e al faseve fertil il teren
    2b
    v.intr. [CO] (scori denantdaûr, revocâ par colpe di un ostacul) dâ sù, rivocâ, altr.trad. butâ fûr, saltâ fûr, vignî fûr
    3
    v.intr. [CO] fig. (jessi ocupât o frecuentât di un grant numar di personis) stramontâ, sclopâ, altr.trad. jessi plen, spreçâsi
    • la discoteca rigurgita di giovani ogni sabato sera, la discoteche e stramonte di zovins ogni sabide di sere