Dizionari Talian Furlan

reggere v.intr., v.tr.

  1. 1a
    v.tr. [FO] (tignî sù cdn. par che nol coli) tignî sù, rezi, altr.trad. puartâ, sostignî
    • reggere un ubriaco, rezi un cjoc
    (tignî in braç) tignî, rezi, altr.trad. braçolâ, puartâ, sostignî, tignî in braç, tignî sù, tignî tal grim
    • reggere un bambino, tignî un frut
    1b
    v.tr. [FO] (vê avonde fuarce par stâ in pîts) tignî sù, rezi, altr.trad. sostignî, tignî
    • le forze non lo reggono, lis fuarcis no lu tegnin sù
    2a
    v.tr. [FO] (tignî alçât di tiere) tignî sù, altr.trad. tignî, tirâ sù
    • la sposa si regge l'abito per camminare comodamente, la nuvice si ten sù il vistît par cjaminâ comude
    2b
    v.tr. [FO] (sostignî alc in mût che nol coli) tignî sù, rezi, altr.trad. puartâ, regolâ, sostignî, tignî
    (tignî in man) tignî sù, altr.trad. sostignî, tignî
    • reggimi un attimo la bicicletta, tegnimi sù un moment la biciclete
    2c
    v.tr. [FO] (tignî fer alc di mût che nol bali, nol nici, che nol ledi di sbris, nol scjampi) tignî sù, tignî fer, tignî, altr.trad. sostignî
    • reggi la scala, ten sù la scjale
    2d
    v.tr. [FO] (fâ il supuart) tignî sù, rezi, sapontâ, altr.trad. armâ, frontâ, pontâ, sostignî, tignî
    • una armatura regge il muro cadente, une armadure e rêç il mûr dirocât
    3
    v.tr. [FO] fam., fig. (tolerâ) sopuartâ, altr.trad. sostignî, tolerâ
    • è una persona noiosa, non la reggo più, al è un stufadiç, no lu sopuarti plui
    (rivâ a bevi une vore restant sincîr) tignî, altr.trad. sopuartâ
    • regge bene l'alcool, al ten ben l'alcul
    4a
    v.tr. [FO] (puartâ, vuidâ) menâ, altr.trad. guviernâ, puartâ, regolâ, rezi, vuidâ
    • sa reggere la barca anche col mare grosso, al è bon di menâ la barcje ancje cul mâr grues
    4b
    v.tr. [FO] (guviernâ) rezi, guviernâ, altr.trad. aministrâ, condusi, direzi, menâ
    • reggere uno stato, guviernâ un stât
    • reggere un'azienda, rezi une dite
    (spec. intal lengaç burocratic, vê une funzion par un periodi curt in sostituzion dal titulâr) tignî
    • nel governo ha retto bene la sua funzione di sostituto, intal guvier al à tignût ben la sô funzion di vicjari
    4c
    v.tr. [FO] fig. (sostignî cdn., dant insegnaments e precets etics, di condote e v.i.) indreçâ, instradâ, inviâ, altr.trad. direzi, menâ, regolâ, rezi, sostignî, vuidâ
    • reggere i giovani nel mondo della scuola, instradâ i zovins intal mont de scuele
    4d
    v.intr., v.tr. [FO] fig. (di criteris inteletuâi o morâi, fâ di vuide) direzi, regolâ, rezi, altr.trad. guviernâ, sostignî, vuidâ
    • regge la sua vita su sani principi, al regole la sô vite su principis salts
    5
    v.tr. [TS] gram. (massime pai verps, cuant che a vuelin un complement o un câs particolârs) volê, domandâ, rezi
    • 'interest' regge il genitivo della persona interessata, 'interest' al vûl o ancje al domande il gjenitîf de persone interessade
    6a
    v.intr. [FO] (resisti a un sfuarç, a une pression e v.i.) tignî, rezi, altr.trad. condurâ, tignî bot, tignî dûr, tignî pont, tignî sù
    • il ponte non ha retto al peso ed è caduto, il puint nol à tignût il pês e al è colât
    6b
    v.intr. [FO] (sorevivi a un dolôr, a un sfuarç fisic, a une cundizion avierse e v.i.) tignî, rezi, condurâ, altr.trad. tignî bot, tignî dûr, tignî pont, tignî sù
    • nessuno poteva reggere a quel freddo e hanno rinunciato alla spedizione, nissun nol podeve tignî a chel frêt e cussì a àn molât di fâ la spedizion
    6c
    v.intr. [FO] fig. (sopuartâ un dolôr, no cedi, no pleâsi a un displasê) tignî, rezi, altr.trad. bati dûr, condurâ, durâ, indurâ, indurâsi, intignîsi, resisti, sostignî, stâ sù, tignî bot, tignî dûr, tignî pont, tignî sù
    • ha retto bene al lutto, al à tignût ben al corot
    (resisti a une emozion) tignî, rezi
    • non mi regge il cuore, no mi ten il cûr
    (funzionâ ben) tignî, rezi
    • dopo cinque ore di lezione la testa non mi regge, dopo di cinc oris di lezion no mi ten il cjâf
    7a
    v.intr. [FO] (jessi bon, consistent, valevul, jessi logjic, positîf) tignî, rezi, stâ sù, altr.trad. stâ in pîts, tignî sù
    • questo tuo ragionamento non regge, chest to resonament nol sta sù
    7b
    v.intr. [FO] (frontâ un confront, un paragon) tignî, rezi, altr.trad. stâ sù
    • se fanno una gara, non regge, se a fasin une gare, nol ten
    8
    v.intr. [FO] (durâ intune cundizion buine) tignî sù, altr.trad. condurâ, durâ, tignî
    • speriamo che il tempo regga, sperìn che il timp al tegni sù
    (durâ cence alterâsi) tignî, intignîsi, durâ, altr.trad. condurâ, tignîsi
    • devi mettere il burro in frigo, al caldo non regge, tu âs di meti la spongje in frigo, cul cjalt no dure