Dizionari Talian Furlan

recalcitrare v.intr.

  1. 1
    v.intr. [CO] (di animâl spec. di siele, di cjame o di tîr, che si imponte lant a cessecûl o tirant pans) ripâ, zirucâ, altr.trad. impontâsi, inasinâsi, inmulâsi, inmuletâsi
    • il cavallo recalcitrava davanti al guado, il cjaval al zirucave denant dal vât
    2
    v.intr. [CO] fig. (fâ resistence, spec. ustinade) oponisi, fâ cuintri, tirâsi indaûr, altr.trad. reagjî, resisti, ribelâsi, rivoltâsi
    • recalcitrare all'ordine e alla diligenza, fâi cuintri al ordin e ae diligjence
    • hanno cercato di coinvolgerlo nell'iniziativa, ma lui recalcitra, a àn cirût di tirâlu dentri te iniziative, ma lui si tire indaûr