Dizionari Talian Furlan

prorompentemente av.

  1. 1
    av. [CO] (derivât di 'prorompente', cun fuarce e viamence) in maniere impetuose, in mût impetuôs, cun impetuositât, in maniere viamente, in mût viament, cun viamence, altr.trad. impetuosementri
    • l'acqua scende prorompentemente dal monte, la aghe e ven jù de mont in maniere impetuose o ancje cun viamence
    (di un fâ, che no si rive a controlâlu) in maniere incontrolabile, in mût incontrolabil, cun incontrolabilitât, in maniere iresistibile, in mût iresistibil, cence podê resisti, cence frens, cence podê frenâsi, altr.trad. incontrolabilmentri, iresistibilmentri
    • ha parlato prorompentemente per due ore, al à fevelât cence podê frenâsi par dôs oris