Dizionari Talian Furlan

procuratore s.m.

  1. 1a
    s.m. [TS] dir. (cui che al rapresente un altri sogjet tal compiment, in so non e par so cont, di ats juridics in fuarce di une procure assegnade a lui) procuradôr
    1b
    s.m. [CO, TS] dir. (vt. procuratore legale)
    1c
    s.m. [CO, TS] dir. (magjistrât che al fâs lis funzions dal ministeri public) procuradôr
    2
    s.m. [TS] econ. (dipendent o colaboradôr di un imprenditôr che al à podê di rapresentance de imprese stesse) procuradôr
    [TS] econ., fin. (vt. rappresentante alle grida)
    [TS] bancj. (vt. procuratore di banca)
    3
    s.m. [TS] dir.can. (rapresentant di un ordin religjôs li de Sante Sede) procuradôr
    (vt. postulatore)
    4a
    s.m. [BU] (aministradôr di un ben public) procuradôr
    4b
    s.m. [TS] st.dir. (te Rome imperiâl, funzionari che al è incjariât dal patrimoni e des provinciis dal imperi) procuradôr
    4c
    s.m. [TS] st.dir. (tal dirit intermedi, magjistrât, spec. di grât alt, che al à compits aministratîfs) procuradôr
    5
    s.m. [TS] sport (vt. manager)
    6
    s.m. [BU] (cui che al è incjariât di cdn. di fâ alc in so non) procuradôr
    7
    s.m. [BU] (cui che al procure alc o al è cause di alc) procuradôr