Dizionari Talian Furlan

pienamente av.

  1. 1
    av. [CO] (derivât di 'pieno') ad in plen, a plen, dal dut, in maniere plene, in maniere interie, in mût intîr, in maniere perfete, in mût perfet, in maniere totâl, in mût totâl, in maniere complete, in mût complet, in mût plen, altr.trad. cun perfezion, cun plenece, cun totalitât, perfetementri, plenementri, totalmentri
    • una tesi pienamente condivisibile, une tesi che si pues condividi ad in plen