Dizionari Talian Furlan

pareggiare v.intr., v.tr.

  1. 1
    v.tr. [AD] (fâ dut compagn, de stesse misure) vuaiâ, regolâ, pariâ, vualivâ, altr.trad. belançâ, nivelâ, parelâ, staronzâ, vualâ
    • ha pareggiato la siepe in poco tempo, al à regolât o ancje vuaiât la cise in pôc timp
    • pareggiare i capelli, staronzâ o ancje regolâ i cjavei
    2
    v.tr. [TS] econ. (fâ che i conts a tornin e a sedin compagnis jentradis e jessudis di une aziende) meti a pâr, vuaiâ
    • bisogna pareggiare il bilancio, bisugne meti a pâr o ancje vuaiâ il belanç
    3
    v.tr. [TS] edil. (vt. rabboccare)
    4
    v.tr. [CO] (jessi compagn di cdn. par alc) metisi a pâr, metisi avuâl
    • non siamo riusciti a pareggiarli in cortesia, no vin podût rivâju o ancje metisi avuâl di lôr in cortesie
    5a
    v.tr. [CO] (sierâ in paritât) impatâ, patâ
    • il Real Madrid ha pareggiato la partita con l'Inter, il Real Madrid al à impatât la partide cul Inter
    5b
    v.intr. [CO] (otignî un risultât di paritât) impatâ, patâ
    • le squadre di testa hanno tutte pareggiato, lis scuadris denant a àn dutis impatât