Dizionari Talian Furlan

paradosso 1 s.m.

  1. 1
    s.m. [CO] (tesi che se ancje e va cuintri de opinion comune, e je fondade e argomentabile) paradòs
    2a
    s.m. [TS] filos., sient. (dimostrazion che e partìs di principis acetâts e e rive a conclusions cuintri ce che si spietisi) paradòs
    • il paradosso di Achille e la tartaruga, il paradòs di Achil e la copasse
    2b
    s.m. [TS] filos. (vt. antinomia)
    3a
    s.m. [CO] (afermazions une vore ardidis e che a stupissin) paradòs
    • i paradossi di Wilde, i paradòs di Wilde
    3b
    s.m. [CO] (situazion o fat fûr dal ordenari e che no si spietisi) paradòs, altr.trad. assurditât, assurt, cuintrisens
    4
    s.m. [TS] let. (in ete elenistiche, contis curtis plenis di maraveis) paradòs
    5
    s.m. [TS] fis., med. (di fenomen che al sucêt cuintri ce che si spietisi) paradòs