Dizionari Talian Furlan

orto- 1 conf.

der. dal gr. ‘ortho-’, cjale leme gr. ‘or´thos’, dret

  1. 1
    TS (dret, regolâr) orto-
    • ortoacusia, ortoacusie
    • ortofonia, ortofonie
    2a
    TS chim. (in compuescj organics, denant di non di ossiacit, chel cul numar plui alt di ossidrîi par atom di no metal) orto-
    • ortofosforico, ortofosforic [fò]
    2b
    TS chim. (in compuescj organics, al indiche derivâts dal benzen che a àn doi sostituents in posizion orto) orto-
    • ortoxilene, ortoxilen
    3a
    TS petr. (di cretis metamorfichis, al segnale la origjin di crete magmatiche) orto-
    • ortoquarzite, ortocuarzite
    3b
    TS mineral. (di minerâl, cristalizât rombic) orto-
    • ortocrisotilo, ortocrisotil [sò]
    4
    TS fotogr., gjeom. (di proiezion ortogonâl) orto-
    • ortofotografia, ortofotografie