Dizionari Talian Furlan

minore adi., s.m., s.m. e f.

  1. 1a
    adi. [FO] (plui piçul par dimension, volum e v.i.) plui piçul, minôr, mancul
    • la lunghezza del Livenza è minore di quella del Tagliamento, la lungjece de Livence e je plui piçule di chê dal Tiliment
    • un volume minore, un volum plui piçul
    1b
    adi. [FO] (daûr di un art.def. al à il valôr di sup.) plui piçul, minôr
    • il minor sforzo, il sfuarç plui piçul o ancje minôr
    • attaccare dove c'è la minor resistenza, tacâ là che e je la resistence plui piçule
    2
    adi. [FO] (mancul grant di numar, mancul elevât) plui piçul, mancul, altr.trad. di mancul, minôr
    • la spesa è minore del previsto, la spese e je plui piçule di chê che si previodeve
    • l'interesse è minore rispetto all'anno trascorso, l'interès al è mancul di chel dal an passât
    (a rivuart di une di dôs parts) mancul, minôr, altr.trad. di mancul, plui piçul
    • la minor parte, la part mancul
    3a
    adi. [FO] (mancul fuart) mancul
    • provare una passione minore, vê mancul passion
    (che al à une perfezion mancul alte) mancul, plui piçul
    • avere una sapienza minore, vê mancul sapience o ancje vê une sapience plui piçule
    3b
    adi. [FO] (che al à mancul rilevance) mancul, minôr, altr.trad. plui piçul
    • è l'ostacolo minore, al è l'intop mancul o ancje minôr
    4
    adi. [FO] (che al à mancul fuarce, impuartance) minôr, altr.trad. piçul, plui piçul
    • le formazioni calcistiche minori, lis scuadris di balon minôrs
    (opare che e à mancul impuartance denant di dutis chês altris dal autôr) minôr
    • un'opera minore del Pordenone, une opare minôr dal Pordenon
    (daûr dal non dal autôr, il complès des voris mancul impuartantis di un autôr) minôr
    • la Percoto minore, la Percude minôr
    5
    adi. [FO] (mancul famôs) minôr
    • i poeti minori del Settecento, i poetis minôrs dal Sietcent
    6
    adi. [FO] (che al à mancul agns, che al è plui zovin) piçul, altr.trad. plui piçul, ultin
    • è suo figlio minore, al è il fi piçul
    (tacât dal non di un personaç lu identifiche rispiet a un altri che al è omonim) minôr, il zovin, chel zovin, altr.trad. piçul
    • Anacreonte minore, Anacreont minôr
    7
    adi. [TS] mat. (intune sucession ordenade, element che al ven prime di un altri) minôr, plui piçul
    • p è minore di q, p al è minôr di q
    8
    adi. [TS] mus. (di interval, che rispiet al maiôr al à un semiton di mancul) minôr
    • un intervallo minore, un interval minôr
    (di un acuardi perfet, che al è formât di une tierce minôr e di une tierce maiôr) minôr
    • un accordo in do minore, un acuardi in do minôr
    (di une scjale, che e à il tierç grât in minôr rispiet al grât fondamentâl) minôr
    • la scala di re minore, la scjale di re minôr
    (di mût, che si fonde su di une scjale minôr) minôr
    • un brano in modo minore, un toc in mût minôr
    9
    s.m. e f. [FO] (in rapuart a altris de stesse categorie, chel plui zovin) piçul, altr.trad. codarûl, minôr, ultin
    • fra i suoi figli il più vivace è il minore, fra i siei fîs il plui vivarôs al è chel piçul
    • Rachele è la minore delle sorelle, Rachele e je la plui piçule des sûrs
    (tal pl., i artiscj mancul impuartants) minôrs, altr.trad. minôr
    • studiare anche i minori, studiâ ancje i minôrs
    10
    adi., s.m. e f. [CO] (di etât plui basse dal limit par jessi maiôrs) minôr, altr.trad. minôr di etât
    • una legge che protegge i minori dal fumo, une leç che e difint i minôrs dal fum
    11
    adi., s.m. [CO] (frari capucin) minôr
    • un convento dei frati minori, un convent dai fraris minôrs
    12
    s.m. [TS] mat. (non dal simbul '<' che al segne la relazion di minoritât) minôr