Dizionari Talian Furlan

minaccia s.f.

  1. 1a
    s.f. [AU] (afermazion par prometi a cdn. un dam, un mâl, par fâ pôre o par obleâ a fâ o a no fâ alc) menace, altr.trad. avîs, intimidazion
    • non ha ceduto alle minacce, nol à molât a pet des menacis
    • non sono riusciti a convincerlo né con le minacce né con le promesse, no son rivâts a convincilu ni a menacis ni a promessis
    1b
    s.f. [TS] dir.pen. (reât fat di cui che al stice in cdn. la pôre di un dam che nol è just) menace
    • lo hanno condannato per minaccia, lu àn condanât par menacis
    2a
    s.f. [AU] fig. (spec. tal pl., segn che al pant la pussibilitât di un acjadiment brut) menace, altr.trad. jenfrisegn, pericul, segnâl
    • ci sono minacce di crisi del settore, a son menacis di crisi dal setôr
    2b
    s.f. [AU] fig. (pericul vîf) menace
    • vivere sotto la minaccia della disoccupazione, vivi sot de menace de disocupazion
    2c
    s.f. [AU] (segn che al fâs presuponi une malatie) menace, altr.trad. pericul
    • le analisi rivelano minaccia di ictus, lis analisis a pandin menace di ictus
    3
    s.f. [TS] etol. (complès di rituâi di un animâl che al vûl spaurî altris animâi de stesse specie o i predadôrs) menace