Dizionari Talian Furlan

mercé inter., prep., s.f.inv.

  1. 1
    s.f.inv. [LE] (il dâ alc par ricognossince, par ripaiâ) premi, altr.trad. compens, ricognossiment
    • ebbe mercé della sua fedeltà, al à vût premi de sô fedeltât
    2
    s.f.inv. [LE] (il meretâ, il vê un valôr che al à di jessi ricognossût e premiât) merit
    3
    s.f.inv. [LE] (sintiment di dûl, ancje cun valôr interietîf) pietât, misericordie, compassion, altr.trad. dûl
    • invocare mercé, domandâ pietât
    4
    s.f.inv. [LE] (câs fortunât) gracie, fortune
    5
    prep. [LE] (cun valôr di prep. par introdusi une cause) cause, par cause di, par merit di, gracie a
    • mercé il destino contrario l'impresa fallì, cause il destin contrari la imprese e falì
    6
    inter. [LE] (vt. grazie)