Dizionari Talian Furlan

lustrare v.intr., v.tr.

  1. 1
    v.tr. [CO] (fâ deventâ lustri freolant) lustrâ, altr.trad. freâ, freolâ, netâ, pulî, sfreolâ
    • la cameriera sta lustrando l'argenteria, la camarele e je daûr a lustrâ la arzentarie
    (netâ cun cure) lustrâ, freâ, altr.trad. freâ, freolâ, netâ, pulî, sfreolâ
    • ha lustrato la casa in tutti gli angoli, e à lustrade la cjase in ducj i cjantons
    2
    v.tr. [BU] fig. (fâ adulazion) slissâ, lustrâ, sossolâ, altr.trad. adulâ, cortizâ, freolâ, incensâ, lecâ, lenzi, lissâ, rufianâsi, sfreolâ, sprofumâ
    3
    v.tr. [LE] (iluminâ, fâ lûs) slusorâ, altr.trad. fâ lûs, fâ lusôr, iluminâ
    • il sole lustrava le colline, il soreli al slusorave i cuei
    [OB] fig. (fâ deventâ famôs, nobilitâ) lustrâ, altr.trad. dâ lustri, iluminâ, nobilitâ
    • lo scrittore lustrò la figura del mecenate, il scritôr al lustrà la figure dal mecenat
    4
    v.tr. [TS] tecn. (vt. calandrare)
    5
    v.intr. [BU] (fa o rifleti lûs) lusî, slusî, altr.trad. barlumâ, lupiâ, lusi, slusignâ, stralusî
    • gli occhi le lustravano, mentre guardava le fotografie, i voi i lusivin, intant che e cjalave lis fotografiis
    6
    v.tr. [TS] st.religj. (purificâ cul rît de lustrazion o cun sacrificis espiatoris) lustrâ
    7
    v.tr. [LE] (fa une ricercje, une esplorazion, une perlustrazion) perlustrâ, altr.trad. esplorâ