Dizionari Talian Furlan

intendente adi., p.pres., s.m., s.m. e f.

  1. 1
    adi., p.pres. [CO] (vt. intendere)
    2
    adi., s.m. e f. [LE] (che, cui che al è in stât di capî in mût profont) inteligjent, altr.trad. fin, inzegnôs
    (che, cui che al cognòs ben alc) intindidôr, altr.trad. cognossidôr
    3
    s.m. e f. [TS] amin. (cui che al controle e al coordene la aministrazion di un ben public) intendent, altr.trad. aministradôr, diretôr, dirigjent, funzionari
    4
    s.m. [TS] milit. (sorestant di une intendence militâr) intendent
    • intendente militare, intendent militâr
    • intendente di scacchiere, uficiâl gjenerâl
    • intendente di armata, colonel
    5
    s.m. [TS] st.milit. (intal esercit sart, uficiâl comissari) intendent
    6a
    s.m. [TS] stor. (in cualchi stât talian preunitari, funzionari che al steve da cjâf des circoscrizions aministrativis provinciâls) intendent
    6b
    s.m. [TS] stor. (in France, spec. sot Luîs XIV, funzionari mandât dal podê centrâl a guviernâ lis circoscrizions teritoriâls cun funzions judiziariis, aministrativis e finanziariis) intendent
    6c
    s.m. [TS] stor. (cui che al aministrave bens, soredut di fameis reâls o nobilis) intendent
    7
    s.m. [OB, TS] mar. (diretôr di un puart o di un arsenâl) intendent
    (uficiâl di aministrazion di marine) intendent