Dizionari Talian Furlan

illuminare v.tr.

  1. 1
    v.tr. [FO] (fâ lûs) iluminâ, altr.trad. fâ clâr, fâ lûs, fâ lusôr, lusorâ, sclarâ, sclarî, slusorâ
    • la candela illumina la camera, la cjandele e ilumine la cjamare
    • il fuoco illumina tutta la stanza, il fûc al ilumine dute la stanzie
    2
    v.tr. [FO] fig. (meti gjonde o vivôr in cdn.) iluminâ, dâ vite, serenâ, lusorâ, altr.trad. dâ lûs, sclarâ, sclarî, slusorâ
    • una risata può illuminare un cuore triste, une ridade e pues iluminâ o ancje serenâ un cûr malcontent
    3
    v.tr. [FO] fig. (diliberâ de ignorance o dal erôr, rindi cussient cdn. di alc in mût definitîf e clâr) iluminâ, sclarî, fâ lûs, fâ clâr, altr.trad. dâ lûs, informâ
    • la sua spiegazione mi ha illuminato, il so sclariment mi à iluminât
    (informâ) iluminâ, sclarî, altr.trad. dâ lûs, informâ
    • illuminami sulla sua decisione, sclarissimi su la sô decision
    (in loc.escl., par invocâ il jutori divin spec. in moments di grant dubi) iluminâ
    • o Dio, solo tu puoi illuminarmi!, o Diu, dome tu tu puedis iluminâmi!
    4
    v.tr. [TS] eletron. (iradiâ cun ondis eletromagnetichis, spec. radioondis) iluminâ
    5
    v.tr. [TS] milit. (di radar colegât a un sisteme di difese antiaerie, viodi un ogjet nemì par colpîlu) iluminâ