Dizionari Talian Furlan

guardiano s.m.

  1. 1
    s.m. [AU] (persone o animâl che al à l'assum di vuardiâ bens, spec. imobii,) vuardian, altr.trad. custodi, vuardie
    • fare il guardiano di un magazzino, fâ il vuardian di un magazen
    • il guardiano della villa ha sorpreso due ladri, il vuardian de vile al à becât doi laris
    • i guardiani delle greggi vegliavano tutta la notte, i vuardians des greis a veglavin dute la gnot
    (cui che al vuardie i cjavai intune scudarie, intun arlevament) cjavalâr, cjavalant
    2a
    s.m. [TS] ecl. (vt. padre guardiano)
    2b
    s.m. [TS] ecl. (superiôr di ciertis fradaiis o congregazions religjosis) vuardian
    3
    s.m. [CO] (secondin, vuardie di preson) vuardian, altr.trad. custodi, planton, secondin, vuardie
    • nella prigione c'era un guardiano ogni quaranta prigionieri, te preson al jere un vuardian ogni cuarante presonîrs