Dizionari Talian Furlan

fiato s.m.

  1. 1a
    s.m. [FO] (aiar che al ven dai polmons cuant che si respire) flât, respîr
    • quando fa freddo si vede il fiato uscire dalla bocca, cuant che al è frêt si viôt il flât a vignî fûr de bocje
    • per la corsa, era senza fiato, par vie de corse, al jere cence respîr
    • senza fiato, ingusît
    • senza più fiato, sfladât
    • fiato affannoso, anse o ancje ansime
    • fiato col sibilo, piularie
    • tirare fiato ansando, tirâ flât a grops
    (vôs) flât, respîr
    • gridare con tutto il fiato che si ha in gola, vosâ cun dut il flât che si à tal cuel
    (aiar che al ven fûr de bocje, a rivuart de sensazion che al à cui che lu nase) flât, tuf
    • avere il fiato cattivo, vê il flât che al puce
    • dalla bocca gli usciva un fiato che odorava di vino, de bocje i vignive fûr un tuf di vin
    (aiar che si respire) respîr, flât
    • far uscire il fiato, molâ il flât
    • restare senza fiato, restâ cence flât
    (impuls di vite, in espressions che a vuelin dî murî) flât
    • esalare l'ultimo fiato, tirâ l'ultin flât
    1b
    s.m. [CO] coloc. (resistence tai sfuarçs) flât, polmons
    • avere fiato, vê flât
    • avere buon fiato, vê bogns polmons
    (incressi la resistence cul alenament) flât
    • camminando in montagna si fa fiato, cul cjaminâ in mont si fâs flât
    2
    s.m. [TS] mus. (vt. strumento a, da fiato)