Dizionari Talian Furlan

fascia s.f.

  1. 1a
    s.f. [AU] (striche di tiessût doprade par involuçâ, strenzi o decorâ) fasse, altr.trad. bande, cengle, cinture, curdele, fassice, panzere, striche
    • mettersi una fascia intorno alla vita, metisi une fasse ator de vite
    (par feridis) fasse, altr.trad. bende, garze
    • una ferita stretta con una fascia, une feride strente cuntune fasse
    1b
    s.f. [AU] (spec. tal pl., striche di tele lungje, doprade une volte par fassâ i frutins di scune) fasse
    • un bambino in fasce, un frutin di fasse
    1c
    s.f. [AU] (fassete par dâ dongje libris, cuaders e v.i.) fassete
    • portava i quaderni sotto il braccio, stretti con una fascia, al tignive i cuaders sot dal braç strents cuntune fassete
    2
    s.f. [TS] milit. (vt. mollettiera)
    3
    s.f. [TS] mar. (vt. camicia)
    (vt. fasciatura)
    4
    s.f. [TS] mus. (striche di len verticâl che tal violin e sim. e unìs plan armonic e font armonic; tal tambûr, superficie cilindriche esterne) fasse
    5
    s.f. [TS] tecn. (spessôr di gome che al sta intor dal scheletri dai pneumatics e dulà che si tache il batistrade) fasse
    mec. (striche che e pues sei di plui cualitâts di materiâl che si strenç a anel intor di cualchi element di forme cilindriche par rinfuarçâlu, strenzilu e v.i.) fasse
    6
    s.f. [TS] anat. (formazion laminâr fibrose par plui cun funzion conetive) fasse
    7
    s.f. [TS] erald. (piece onorevule che e taie il scût in orizontâl) fasse
    (vt. lista)
    8
    s.f. [AU] (zone di superficie de tiere lungje e strete, cun clime omogjeni) fasse, altr.trad. aree, zone
    • la fascia subpolare, la fasse subpolâr
    9
    s.f. [AU] (comunitât di personis cun cundizions e interès in comun) fasse, categorie, altr.trad. classe, cuarp, grup, strât
    • la fascia degli insegnanti, la fasse dai insegnants
    • tutte le fasce sociali, dutis lis fassis sociâls
    10
    s.f. [TS] sport (vt. fascia laterale)