Dizionari Talian Furlan

dirupare v.intr., v.tr.

  1. 1
    v.tr. [BU] (fâ colâ jù di un cret) butâ jù
    (butâ jù par distruzi) sdrumâ, altr.trad. butâ jù, butâ par tiere, disdrumâ, disfâ, disgubulâ, distruzi, fiscâ, parâ a fruçons, parâ a tocs, parâ jù, parâ par tiere, ruvinâ
    2a
    v.intr. [LE] (vignî jù a butinton) colâ jù
    (ancje fig., degjenerâ, ruvinâ) colâ, slacâ, sdrumâ, altr.trad. colâ jù, degjenerâ, lâ al mancul, lâ jù, precipitâ, ruvinâ
    2b
    v.intr. [BU] (jessi, deventâ ert, rimpinît)
    • il sentiero dirupa per un tratto, poi torna agevole, il troi al ven ert par un toc, dopo al torne plui plan