Dizionari Talian Furlan

diffidenza s.f.

  1. 1
    s.f. [AD] (mancjance di fidance viers di chei altris par pôre o suspiet) difidence, altr.trad. cautele, malfidence, ombre, rivuart, scrupul, suspiet
    • ho vinto la sua diffidenza e siamo diventati amici, o ai vinçût la sô difidence e o sin deventâts amîs