Dizionari Talian Furlan

deterrente adi., s.m.

  1. 1a
    adi. [CO] (che al à il fin di tignî lontan, di disconvinci) di dissuasion, dissuasîf
    • il possesso di armi atomiche ha avuto una grande forza deterrente contro la guerra tra superpotenze, il possès di armis atomichis al à vût une grande fuarce di dissuasion cuintri de vuere tra superpotencis
    1b
    s.m. [CO] (potenziâl militâr che al convinç une potence foreste a no atacâ) fuarce di dissuasion
    • il deterrente nucleare, la fuarce di dissuasion nucleâr
    2
    s.m. [CO] (ce che al convinç di no fâ alc) dissuasion
    • la prigione vuole essere un deterrente contro la criminalità, la preson e vûl sei une dissuasion cuintri de criminalitât