Selezione dizionari:

Dizionari Talian Furlan

cura s.f.

  1. 1a
    s.f. [FO] (interessament particolâr) cure, altr.trad. considerazion, curie, interessament, premure
    • avere cura di una questione, vê cure di une cuistion
    1b
    s.f. [FO] (diligjence, impegn) cure, altr.trad. atenzion, curie, dedizion, diligjence, impegn, premure, serietât, studi
    • fare un lavoro con cura, fâ un lavôr cun cure
    1c
    s.f. [FO] (ativitât, ocupazion) cefâ, altr.trad. ativitât, curie, dafâ, ocupazion
    • la sua cura preferita è il gioco, il cefâ che plui i smeche al è il zûc
    (impegn, vore) compit, altr.trad. assum, curie, impegn, incjarie
    • non è mia cura pulire i vetri, nol è compit gno netâ i veris
    (preocupazion) pinsîr, cure, altr.trad. assum, curie, incarghe, preocupazion
    • la sua prima cura è la famiglia, il so prin pinsîr al è la famee
    1d
    s.f. [FO] (rivuart) cure, altr.trad. atenzion, buinegracie, degnevolece, premure, rispiet, rivuart
    • trattare un amico con molta cura, tratâ un amì cun dutis lis curis
    (premure, rivuart) atenzion, altr.trad. atenzion, buinegracie, degnevolece, premure, rispiet, rivuart
    • maneggiare con cura, tratâ cun atenzion
    (premure, assistence) cure, altr.trad. assistence, premure, rispiet, rivuart, scrupul
    • le cure materne, lis curis de mari
    2
    s.f. [FO] (terapie) cure, altr.trad. medecule, medisine, terapie, tratament
    • scegliere la cura adatta, sielzi la cure juste
    • la cura delle affezioni polmonari, la cure des malatiis dai polmons
    (rapuart continuatîf di un miedi cuntun malât) cure, altr.trad. medecule, medisine, terapie, tratament
    • essere in cura da un cardiologo, jessi in cure di un cardiolic
    • avere in cura un paziente, vê in cure un pazient
    (aplicazion des medisinis) cure, altr.trad. terapie, tratament
    • terminata la cura non avrà più problemi, finide la cure nol varà plui problemis
    3
    s.f. [FO] fig. (rimiedi) cure, altr.trad. difese, medisine, rimiedi
    • una buona cura per i paesi in via di sviluppo, une buine cure pai paîs in vie di svilup
    4
    s.f. [CO] (ativitât fate di cui che al sta daûr di alc) cure, altr.trad. aministrazion, control, curie, direzion, gjestion, tutele, vigjilance
    • ha avuto la cura del fallimento, al à vude la cure dal faliment
    (aministrazion) cure, altr.trad. aministrazion, control, curie, direzion, gjestion, tutele, vigjilance
    • la cura dei propri interessi, la cure dai siei interès
    5
    s.f. [TS] ecl. (comunitât di fedêi che e je afidade a un predi) cure, parochie, altr.trad. cure di animis