Dizionari Talian Furlan

cortile s.m.

  1. 1
    s.m. [AU] (spazi scuviert daûr o tal mieç de cjase, o tal mieç di plui cjasis, che al covente par dâ lûs e aiar ai ambients che no son su la strade) cort, curtîl
    • la finestra sul cortile, il barcon su la cort
    • entra dal cortile che fai prima, jentre pal curtîl che tu rivis prime
    2
    s.m. [AU] (arie) curtîl, cort, altr.trad. arie, lastri
    • le anatre riposavano all'ombra in cortile, lis razis a polsavin te ombrene te cort