Dizionari Talian Furlan

corteccia s.f.

  1. 1
    s.f. [AD] (part dal len che e cuvierç il tronc, i ramaçs e lis lidrîs dai arbui) scusse, scuarce
    • il picchio bucava la corteccia del pioppo, il pic al sbusave la scusse dal pôl
    2
    s.f. [TS] bot. (tes plantis, il complès dai tiessûts tra il tegument e il cilindri centrâl) scusse, scuarce
    3
    s.f. [AD] fig. (aparence, aspiet esteriôr) scusse, scuarce, altr.trad. scus
    • sotto quella corteccia di duro ha un cuore tenero, sot di chê scusse di dûr al à un cûr tenar
    4
    s.f. [TS] anat. (part periferiche di cierts orghins) scuarce