Dizionari Talian Furlan

compiacentemente av.

  1. 1
    av. [BU] (derivât di 'compiacente') in maniere complasude, in mût complasût, cun complasiment, altr.trad. cun indulgjence, indulgjentmentri, in maniere conciliante, in maniere indulgjente, in mût conciliant, in mût indulgjent
    • lo seguiva compiacentemente, lu seguive cun complasiment