Dizionari Talian Furlan

buio adi., s.m.

  1. 1a
    adi. [FO] (cence lûs) scûr, altr.trad. nereôs, neri, tetri
    • dormire in una camera buia, durmî intune cjamare scure
    • senza luna la notte è buia, cence lune la gnot e je scure
    (di timp, cîl e v.i., une vore nulât) scûr
    • il cielo è diventato buio per il temporale, il cîl al è vignût scûr pal burlaç
    1b
    adi. [CO] fig. (inciert, menaçôs) scûr, altr.trad. dûr, grivi, nereôs, neri, trist
    • ci aspettano tempi ben bui, nus spietin timps pardabon scûrs
    1c
    adi. [CO] (caraterizât de decjadence e ignorance) scûr
    • i famosi secoli bui, chei secui scûrs che si disin
    • i ricordi dei periodi bui della storia sono ancora vivi, i ricuarts dai periodis scûrs de storie a son inmò vîfs
    2
    adi. [CO] fig. (avilît, pinsirôs, preocupât) scûr, altr.trad. avilît, coroçât, disdegnât, fluscât, inmarumît, inmusonât, invelegnât, nereôs, neri, pinsirôs, preocupât, tetri
    • i problemi rendono i visi bui, i problemis a fasin lis musis scuris
    • le espressioni buie sulle facce sono segno di preoccupazione, lis espressions scuris des musis a son segn di pinsîrs
    3
    s.m. [FO] (mancjance di lûs) scûr
    • dormire al buio, durmî intal scûr
    • si dice che i gatti vedono nel buio pesto come fosse giorno, si dîs che i gjats a viodin intal scûr penç come se al fos dì
    • essere terrorizzati dal buio fitto, jessi scaturîts dal scûr penç
    (sere, gnot) scûr, altr.trad. gnot, sere
    • i contadini lavoravano nei campi fino a che faceva buio, i contadins a lavoravin intai cjamps fin che al vignive scûr
    4
    s.m. [CO] fig. (cundizion di ignorance) scûr
    • lasciare la concorrenza al buio su alcune iniziative, lassâ la concorence tal scûr di cualchi iniziative
    (misteri) scûr
    • un caso immerso nel buio, un câs che al nade intal scûr
    5
    s.m. [TS] zûcs (intal poker, dopleâ la pueste dal prin zuiadôr, che al pues fevelâ prin di viodi lis sôs cjartis) scûr
    • aprire al buio, vierzi a scûr o ancje cence viodi