Dizionari Talian Furlan

audio- conf.

der. dal ingl. ‘audio-’, der. dal lat. ‘audire’, scoltâ

  1. 1
    TS (der. dal scoltâ, der. dal sintî, de uldide, der. dal sun, de musiche,) audio-
    • audiocassetta, audiocassete
    • audiogramma, audiogram
    2
    TS eletron. (di relazion cu lis audiofrecuencis) audio-
    • audiogramma, audiogram
    • audiometrico, audiometric [mè]