Dizionari Talian Furlan

asciugare v.intr., v.tr.

  1. 1
    v.tr. [FO] (fâ deventâ sut alc eliminant la umiditât, specialmentri cuntun peçot o cul calôr o cul aiar) suiâ
    • asciugare la fronte con la mano, suiâ il cerneli cu la man
    • il sole ha asciugato i panni stesi, il soreli al à suiât la robe picjade
    fig. (in espressions che a vuelin dî consolâ cdn.) suiâ
    • ha asciugato le lacrime al suo amico, al à suiât lis lagrimis al so amì
    2
    v.tr. [FO] (fâ deventâ sec) suiâ, secjâ, altr.trad. incandî, incantesemâ, sidiâ
    • il caldo secca la gola, il cjalt al secje il cuel
    • quest'aria mi ha asciugato la pelle, chest aiar mi à suiade la piel
    3
    v.tr. [FO] (gjavâ dute la aghe che e je intune concje) suiâ, secjâ
    • asciugare una palude, suiâ un palût
    fig. (bevi dut ce che al è dentri di un recipient) suiâ, altr.trad. secjâ, supâ
    • ha asciugato la bottiglia, al à suiade la boce
    4
    v.tr. [FO] fig. (disprivâ di bêçs, di risorsis) suiâ, disvuedâ, altr.trad. disprivâ, dispueâ, netâ, suiâ sù
    • quel debito mi ha asciugato le tasche, chel debit mi à suiât lis sachetis
    5
    v.tr. [FO] fig. (fâ curt, essenziâl, sintetic) strenzi, scurtâ, altr.trad. strucâ
    • asciuga un po' quell'articolo, strenç un tic chel articul
    6
    v.intr. [FO] (deventâ sut, suiâsi) suiâ, suiâsi
    • quando c'è vento la biancheria asciuga immediatamente, cuant che al è aiar la blancjarie si suie a colp