Dizionari Talian Furlan

aprire v.intr., v.tr.

  1. 1a
    v.tr. [FO] (fâ che si puedin meti in comunicazion doi lûcs, dôs stanziis o altri, cul costruî un foran di passaç) vierzi, altr.trad. spalancâ
    • aprire la porta, vierzi la puarte
    (in riferiment a mobilie o di alc di sierât) vierzi
    • aprire il cassettone, vierzi l'armâr
    • aprire una scatola, vierzi une scjate
    (fâ vignî fûr aghe de spine) vierzi
    • aprire l'acqua, vierzi la aghe
    (costruî une strade, un troi) vierzi, segnâ
    • hanno aperto la strada per il quartiere fieristico, a àn vierte la strade pal cuartîr de fiere
    fig. (ospitâ cdn.) tignî, dâ acet, dâ ospitalitât, altr.trad. acolzi, ricevi
    • mi ha aperto la sua casa, mi à tignût in cjase sô
    1b
    v.tr. [FO] (gjavâ alc che al siere) distaponâ, disvoluçâ, vierzi
    • aprire il regalo, vierzi il regâl
    • aprire il coperchio della pentola, distaponâ la pignate
    • aprire un pacco, disvoluçâ un pac
    1c
    v.tr. [FO] (fâ une viertidure) vierzi, rompi
    • aprire una porta in una parete, vierzi une puarte intune parêt
    (vierzi passant) , altr.trad. passâ
    • il poliziotto aprì un varco tra la gente, il poliziot al passà framieç de int
    1d
    v.tr. [FO] (scuartâ, di personis e bestiis) vierzi, taiâ
    • aprire il ventre, vierzi la panze
    fam. (ass., in sens chirurgjic) vierzi, taiâ
    • è andato in ospedale a farsi aprire, al è lât in ospedâl a fâsi vierzi
    1e
    v.tr. [FO] (riferît a alc di pleât, o a pagjinis) slargjâ, displeâ, vierzi, altr.trad. distirâ, disvoluçâ
    • aprire una rivista, vierzi une riviste
    • aprire la coperta, slargjâ la cuvierte
    1f
    v.tr. [FO] (di vistît) disbotonâ, dislaçâ, vierzi, altr.trad. slaçâ
    • aprire la camicia, vierzi o ancje disbotonâ la cjamese
    • aprire la cintura, vierzi o ancje dislaçâ la cinture
    1g
    v.tr. [FO] (fâ un locâl acessibil ae int) vierzi
    • aprire una nuova sala nella pinacoteca, vierzi une gnove sale inte pinacoteche
    2a
    v.tr. [FO] (di cunvignis e discors, fâ il prin intervent) inviâ, vierzi, tacâ, altr.trad. començâ, disniçâ, screâ
    • aprire un discorso, tacâ o ancje inviâ o ancje vierzi un discors
    • aprire la riunione, tacâ o ancje vierzi la riunion
    (dite di segns grafics che a van in cubie, meti il prin element) vierzi, meti
    • aprire le virgolette, vierzi lis virgulutis
    fig. (par vierzi un spazi dentri di un discors) vierzi
    • aprire una parentesi, vierzi une parentesi o ancje meti un stec
    2b
    v.tr. [FO] (començâ une ativitât, lâ in vore) implantâ, meti sù, vierzi
    • aprire una rivendita, vierzi une rivendite
    • aprire un negozio, implantâ une buteghe
    (inviâ un rapuart cuntune bancje) vierzi
    • ha aperto tre conti tutti nella stessa banca, al à vierts trê conts, ducj in chê bancje
    2c
    v.tr. [FO] (di istituzions, associazions, circui e v.i., istituî o costituî) vierzi, meti sù, implantâ
    • aprire un circolo, meti sù un circul
    3
    v.tr. [FO] fam. (fâ funzionâ un dispositîf a eletric) tacâ, impiâ, altr.trad. piâ
    • aprire la televisione, impiâ la television
    4
    v.tr. [TS] inform. (fâ che un file al sei visualizât ancje par podêlu modificâ, o che al partissi un program) vierzi
    5
    v.tr. [TS] eletr. (fermâ il passaç di corint tai circuits eletrics cuntun interutôr) vierzi
    6a
    v.intr. [FO] (di ativitât, che e scomence) vierzi, tacâ, altr.trad. vierzisi
    • gli uffici aprono alle nove, i uficis a tachin a nûf
    6b
    v.intr. [TS] zûcs (di un zûc di cjartis, tacâ a zuiâlu o podê fâ un passaç previodût des regulis) vierzi, tacâ
    • ha aperto con un tris, al à tacât cuntun tris
    7
    v.intr. [TS] polit. (disponibilitât a intindisi cun partîts politics o grups sociâi) , vierzi
    • la destra e la sinistra cercano di aprire al centro, la drete e la çampe a cirin di lâ o ancje di vierzi al centri
    8
    v.intr. [TS] sport (puartâ il zûc viers une part dal cjamp) vierzi
    • il centravanti apre sulla destra, il centriatac al vierç a drete