Dizionari Talian Furlan

apice s.m.

  1. 1a
    s.m. [CO] (la part plui alte) cime, altr.trad. creste, penac, piche, ponte, spice, spiç, vertiç
    • l'apice dell'abete, la cime dal peç
    1b
    s.m. [CO] fig. (il nivel plui alt di une sensazion, di une cundizion, di un sintiment e sim.) colm, altr.trad. cime, colme, massim, piche, ponte, top, vertiç
    • ha cominciato a piangere all'apice dell'emozione, al à tacât a vaî al colm de emozion
    • arrivare all'apice della carriera, rivâ al colm de cariere
    2
    s.m. [TS] anat., bot. (part estreme di un orghin) ponte, altr.trad. apiç
    • l'apice del cuore, la ponte dal cûr
    3a
    s.m. [CO] (segnâl diacritic che si met adalt a drete di numars e letaris cun funzions diferentis) apiç
    3b
    s.m. [TS] tipogr. (vt. esponente)
    4
    s.m. [TS] fon. (vt. apice sillabico)
    5
    s.m. [TS] astron. (pont dal cîl là che al è diret il moviment di un cuarp celest) apiç
    6a
    s.m. [TS] stor. (in Rome antighe, ramaç di ulîf cuviert di lane che al furnive il cjapiel dal flamin) apiç
    (il cjapiel stes) apiç
    6b
    s.m. [TS] stor. (in Rome antighe, part dal elm là che si meteve il penac) apiç